Douăsprezece aspecte importante din viaţa Mitropolitului Anastasie Crimca

Se împlinesc, în data de 19 ianuarie, 392 de ani de la trecerea în veşnicie a Mitropolitului Anastasie Crimca (aprox 1560 – 1629), personalitate remarcabilă din rândul poporului român, filantrop desăvârşit şi om de cultură, potrivit basilica.ro.

Am selectat douăsprezece aspecte importante din viaţa lui:

Citește și: Groaznic! Activistul de mediu Daniel Bodnar ar putea rămâne paralizat

În tinereţe a fost diac (scriitor, copist) în Cancelaria domnească de la Suceava. Apare atestat documentar ca „Ilie diac” într-un document semnat de Domnitorul Petre Şchiopu, din1587.

A intrat în monahism în jurul anului 1600, cel mai probabil la Putna.

A slujit ca Episcop la Rădăuţi în timpul domniei lui Mihai Viteazul în Moldova, apoi a fost nevoit să se retragă la Dragomirna după întoarcerea în ţară a lui Ieremia Movilă. În 1606 a fost numit Episcop al Romanului, iar în 1609 Mitropolit de Suceava.

A ctitorit mănăstirea Dragomirna, unde a înfiinţat şi o bolniţă, loc unde se acordau îngrijiri medicale persoanelor vârstnice şi sărace.

Este ctitorul primului spital public din Moldova. Instituţia medicală a fost inaugurată în 1619, în Suceava, însă după anul 1640 nu mai există informaţii despre acest aşezământ medical.

Citește și: Florin Cîțu ‘țopăie’ de fericire: ‘Banca Mondială confirmă: măsurile pe care le-am luat în contextul pandemiei COVID-19 clasează România în topul țărilor cu cele mai multe și aplicate măsuri din lume’ .

Stiripesurse.ro

Donald Trump, la un pas de a ataca Iranul: „Mai aveam o oră”

Stiripesurse.ro

VIDEO Semnal din PNL pentru Nicușor Dan în actuala criză: „Să înțeleagă care sunt jocurile politice”

Cunoştea mai multe limbi străine şi a avut o contribuţie importantă în diplomația acelei epoci: a îndeplinit două misiuni diplomatice în Polonia, din încredințarea domnilor țării.

A întocmit regulamente monahale pentru mănăstirile din Moldova. Documentul datează din 20 septembrie 1626 și este cunoscut în istoria Bisericii Ortodoxe Române sub denumirea „Regulamentul lui Crimca”.

A cerut domnilor ţării ca preoţii de mir să fie scutiţi de dări.

A fost un mare patriot. El considera că bunurile ţării sunt ale ţării şi trebuie să rămână în ţară, fapt pentru care nu a fost de acord cu închinarea mănăstirilor. El a dăruit un Apostol Mănăstirii Dragomirna pe care a scris că lasă cu jurământ ca mănăstirea să nu fie niciodată închinată.

La Mănăstirea Dragomirna a înfiinţat o adevărată şcoală de caligrafi şi miniaturişti. În nici un alt loc de pe teritoriul României nu au fost caligrafiate și împodobite atâtea manuscrise ca la Dragomirna.

Este primul autoportretist din pictura ortodoxă românească. Pe manuscrisele păstrate în muzeul de la Dragomirna poate fi admirat autoportretul său, reprezentant la rugăciune, în veșminte de arhiereu, în genunchi și în fața sfinților ierarhi liturghisitori.

Au rămas de la el peste 25 de manuscrise, cele mai multe fiind împodobite cu miniaturi, toate în limba slavonă.