Campania electorală bate anticorupția

Pentru a nu fi criticați în campania electorală că iar blochează justiția, prin neaprobarea cererii DNA de arestare preventivă a fostului șef al CJ Dâmbovița Florin Popescu, deputații puterii au recurs ieri la un subterfugiu: au părăsit sala înainte de vot. O altă cerere de arestare preventivă trenează la Senat de aproape o lună. Teoretic, solicitarea DNA de încuviințare a arestării preventive a lui Florin Popescu va fi dezbătută marțea viitoare. În practică însă, sunt șanse reduse ca acest lucru să se întâmple, din cel puțin două motive. Primul ține de lipsa de interes a aleșilor de a tranșa rapid cererea DNA, al doilea, de campania electorală în plină desfășurare, fiind foarte posibil ca, după modelul colegilor senatori, deputații să nu mai vină la lucrările Parlamentului până după alegerile europarlamentare. Declarativ, opoziția (PNL, PDL, PMP și PP-DD) și-a manifestat intenția de a vota cererea DNA, pentru a nu interfera cu deciziile justiției. Puterea (PSD, PC, UNPR și UDMR) nu a spus nimic, dar a avut grijă să nu se înregistreze abateri de la regula împământenită în ultima vreme: „parlamentarii, solidari în lupta cu DNA“.

Cine are credit în franci elvețieni luat prin 2007, când francul era puțin peste 2 lei, știe că efortul de rambursare aproape s-a dublat între timp. Vestea bună pentru debitorii aflați în această situație este că o decizie la nivelul Curții Europene de Justiție, aplicabilă la nivelul statelor UE, lasă loc instanțelor naționale să aprecieze în ce măsură contractele res­pective sunt abuzive, caz în care ratele lunare ar trebui calculate la cursul valutar din momentul acordării împrumutului, și nu la cel din prezent. Toată povestea a pornit de la un datornic nemulțumit din Ungaria, care a cerut în instanță ca plata să se facă la ­cursul de schimb din momentul acordării creditului, deoarece banca nu explicase suficient de clar la ce variații ­este supus cursul de schimb pe perioada derulării și la ce riscuri se expune deci debitorul... Instanța europeană a precizat că diferența de curs ­între momentul semnării contractului și momentul rambursării ratelor nu poate fi considerată ca plată a unor servicii oferite de bancă, iar caracterul abuziv al unui contract nu poate fi invocat dacă acesta este formulat într-un limbaj clar și explicit. Cu alte cuvinte, dacă în contractele de credit nu se menționează foarte explicit la ce riscuri se expune debitorul ca urmare a fluctuațiilor valutare, puteți încerca să obțineți în justiție o reducere a cursului la care achitați rata lunară.

Evenimentul Zilei:

A considera însă tot ce face acum Traian Băsescu pentru PMP, ca expresia unei slăbiciuni de bărbat prea copt pentru o persoană feminină trecută de pîrg, e o uriaşă prostie politică a adversarilor lui Traian Băsescu, în frunte cu Victor Ponta. Declaraţiile succesive ale lui Traian Băsescu din ultima jumătate de an trădează ambiţia categorică de a rămîne în politică şi după noiembrie 2014, cînd i se încheie mandatul. O asemenea ambiţie reclamă, pentru a-şi găsi îndeplinirea, un partid politic. O vreme, Traian Băsescu a pariat pe Partidul Democrat Liberal.Liderii acestui partid – în frunte cu Vasile Blaga – au încercat însă sindromul liderilor PSD faţă de Ion Iliescu.Ne amintim cu toţii că, deşi un Congres al PSD îi jurase credinţă lui Ion Iliescu, cînd acesta şi-a încheiat mandatul şi a vrut să revină în fruntea PSD, liderii PSD, în frunte cu Adrian Năstase i-au făcut sîc! De ce?Pentru că între timp, sub fundurile lor, fotoliile deveniseră atît de călduţe, încît le-a fost imposibil să renunţe la ele. Aşa s-a întîmplat şi cu liderii PDL.După opt ani de şefie la PDL, liderii PDL, în frunte cu Vasile Blaga, şi-au dat seama că fotoliile de ştabi nu pot fi date altora.

RFI:

Interviu-eveniment la Paris! Exact la doi ani după alegerea sa în funcţia de preşedinte al Franţei, François Hollande a acceptat marţi dimineaţă să participe la o emisiune de radio şi televiziune pe canalele BFM-TV şi RMC. Timp de o jumătate de oră, şeful statului a răspuns întrebărilor jurnalistului, după care 30 de minute, Hollande a fost confruntat cu întrebările telespectatorilor şi ascultătorilor. François Hollande a acceptat să intervină într-un moment nu tocmai propice. La exact doi ani după alegerea sa, preşedintele înregistrează cea mai slabă cotă de popularitate pe care a avut-o vreodată un şef de stat francez: doar 18% opinii favorabile. În plus, mai bine de un francez din trei cu simpatii de stânga nu ar mai vota astăzi cu socialistul Hollande. Şeful statului e deci respins şi de o bună parte a electoratului său. Pus cu spatele la zid, preşedintele s-a descurcat însă destul de bine, a acceptat jocul interviului cu unul dintre cei mai duri ziarişti francezi, a ascultat apoi în direct doleanţele şi întrebările francezilor, o premieră pentru un preşedinte francez. În formă, în largul său şi vizibil mulţumit de acest exerciţiu mediatic, François Hollande a schiţat chiar şi de câteva ori o autocritică, un mea culpa, a recunoscut de exemplu că nu le-a vorbit prea mult compatrioţilor săi despre gravitatea crizei, că a pierdut prea multă vreme cu anumite reforme, cum ar fi cea a mariajului gay, ş.a.m.d..